Proiect-„Cum putem estima distanta la care se produce un fulger?” – Partea a II-a

by

In prima parte a proiectului, am incercat sa va explic Ce este? si Cum se estimeaza distanta?

In a doua parte, va voi aduce mai multe informatii si voi arata  De ce? trebuie sa efectuam aceasta operatie ( Cate secunde trec de la fulger la tunet / De ce impartim la 3 ? )

Fulgerul – partea a II -a

Cele mai spectaculoase fulgere

Spectaculoase sunt fulgerele globulare de diverse forme si diametre cuprinse intre cativa decimetri si zeci de metri si care se deplaseaza in aer cu viteze relativ mici,asezandu-se uneori pe diferite obiecte, iar durata lor este cuprinsa intre cateva fractiuni de secunda si cateva minute. Stingerea lor este de obicei brusca,exploziva,putand produce deteriorari insemnate ale obiectelor din regiunea respectiva.

In partea I a proiectului imi amintesc ca am postat un film special pentru a calcula distanta la care s-a produs fulgerul. Este vorba de acesta :

Eu am calculat 8 secunde de la fulger la tunet. Inseamna ca distanta la care s-a produs fulgerul este de 8:3=2,(6) kilometri .

Dar de ce impartim la 3 ?

Ei bine,stim ca viteza sunetului este de cca 300 000 km/s , iar viteza sunetului 344m/s. Deci noi  vedem descarcarea electrica mai repede decat tunetul. In filmul de mai sus, tunetul ajunge la noi abia dupa 8 secunde , pentru ca viteza lui este mult mai mica : de  aprox. 340 m/s deci aprox. 0,34 km/secunda . Daca inmultim 0,34 km/secunda  cu 8 secunde obtinem 2,72 km.

Acum ne putem da seama ca impartirea la 3 si inmultirea cu 0,34 rezulta aproape acelasi lucru. Deci este~totuna sa impartim secundele la 3 sau sa inmultim 0,34 km/ secunda cu secundele care au trecut pana la aparitia fulgerului.

Cum ne protejam impotriva fulgerului?

Daca va aflati in timpul unei furtuni, este recomandata aceasta pozitie :

se stă ghemuit, cu călcâiele lipite, capul cât mai aplecat posibil, coatele pe genunchi, iar cu palmele se acoperă urechile (pentru a feri timpanul de puterea unui tunet), după cum se arată şi în următoarea imagine:

De la primele semne ale furtunii (nori cumulonimbus venind spre noi, tunete în depărtare) trebuie căutat un adăpost sigur împotriva fulgerelor. Se poate părăsi în siguranţă adăpostul de-abia jumătate de oră după ultimul tunet auzit (chiar dacă ploaia s-a oprit mai demult şi deja a ieşit soarele). Dar şi în cazul în care adăpostul este precar, este de preferat să nu se stea în picioare (remember şocul de retur?)

Dacă nu se poate găsi în timp util un adăpost sigur, atunci trebuie evitate locurile predispuse la trăsnete: locurile mai ridicate (vârfuri, movile de pământ), copacii, stâlpii indicatori sau de marcaje, imediata apropiere a apelor, în apropierea firelor electrice (nu doar cele de înaltă tensiune ci şi cele telefonice, chiar). Trebuie evitate solurile argiloase sau cele cu minereuri de fier (şi preferate cele calcaroase). Trebuie evitate stâncile lucioase sau cele innegrite (semn că, probabil, au mai fost lovite în trecut). În nici un caz nu se sta sub copaci!!!!

Dacă nu se găseşte nici măcar o zonă cât de cât sigură, ultima variantă este să te faci cât mai mic, cât mai aproape de pământ. Dar niciodată nu trebuie să te întinzi pe pământ, deoarece în cazul unei descărcări electrice în apropiere, între picioare pe de o parte şi cap/umeri/mâini pe de altă parte se va forma o tensiune ce va da naştere unui curent electric care la rândul lui va străbate organele vitale (inima/creierul).


Cum putem ajuta o persoana lovita de fulger?

Victima unei descărcări electrice nu reţine sarcina electrică descărcată aşa că ne putem apropia de ea pentru a acorda primul ajutor fără probleme din acest punct de vedere. O persoană lovită de fulger, pentru a supravieţui, are nevoie imediată de ajutor medical. Cele mai des întâlnite efecte ale fulegerării unei persoane sunt stopul cardiac sau neregularităţi accentuate în ritmul cardiac, arsuri (vizibile, la nivelul pielii, dar, probabil, şi invizibile la nivelul organelor interne) şi deteriorarea sistemului nervos. Însă, cu tratamente medicale specifice (resuscitare cardio-pulmonară, etc) aplicate cât mai repede posibil, majoritatea victimelor unui fulger supravieţuiesc (deşi urmările pe termen lung pot fi deosebit de grave (arsuri, pierderea simţurilor, etc)). Cele mai periculoase răni provocate de un fulger sunt de ordin cardiovascular si neurologic. Trebuie avut în vedere că doar resuscitarea efectivă şi imediată (iniţiată de salvatori) urmată cât mai rapid posibil de tratament medical de urgenţă poate salva o victimă aflată în stop cardio-pulmonar de la moarte.

Care sunt recomandarile de prim ajutor?

1. Se sună la 112 pentru a anunţa accidentul (trăsnirea unei persoane) şi pentru a da indicaţii asupra locaţiei în care se află.

2. Dacă zona unde a fost lovită victima este o zonă cu mare expunere la fulgere, se încearcă mutarea victimei într-o zonă mai sigură pentru a nu expune la pericol şi pe cei care acordă primul ajutor şi pe salvatorii specializaţi (care deja ar trebui să fie pe drum). Este puţin probabil ca victima unei descărcări electrice să aibă fracturi majore care ar putea cauza paralizie sau hemoragii interne puternice (decât dacă au căzut de pe stânci sau au fost lovite de pietre), aşa că mutarea victimei poate fi efectuată, însă cei care acordă primul ajutor trebuie să estimeze dacă este mai importantă scoaterea victimei din zona de risc decât nemişcarea victimei şi acordarea pe loc a primului ajutor. În cazul în care se hotărăşte mutarea victimei, această manevră trebuie efectuată rapid, fără a întârzia prea mult punctul următor.

3. Dacă victima nu respiră, se face respiraţie gură la gură. Dacă s-a luat decizia mutării persoanei, înainte de a o muta, se fac câteva respiraţii rapide. Se verifică dacă victima are puls la artera carotida (pe lateralul gâtului) sau la artera femurală pentru 20-30 de secunde. Dacă nu există puls, se începe de asemenea masajul cardiac. Dacă afară este rece şi umed, se recomandă acoperirea victimei cu ceva care să nu permită hipotermiei să complice resuscitarea. Din păcate, dacă echipele medicale specializate nu pot ajunge relativ repede, respiraţia gură la gură şi masajul cardiac nu sunt de foarte mare ajutor: este puţin probabil ca victima să-şi mai revină, dacă nu răspunde stimulării cardiace şi respiratorii după câteva minute. Dacă pulsul revine, trebuie continuată respiraţia artificială pentru cât timp este nevoie (până la sosirea salvatorilor specializaţi). Dacă, însă, pulsul nu revine după 20-30 de minute de eforturi susţinute de resuscitare, cei ce acordă primul ajutor nu trebuie să se simtă vinovaţi dacă opresc resuscitarea.

– To be continued-

Un răspuns to “Proiect-„Cum putem estima distanta la care se produce un fulger?” – Partea a II-a”

  1. Miruna Lazar Says:

    La acest articol au contribuit Bianca Ilie ( Chely ) cu informatiile din prima parte si Miruna Lazar ( Eu ) in a doua parte. Eu am publicat cele 2 articole…fiti pe faza! Urmeaza partea a 3-a : Poze cu noi, lucrand la proiect. Implicarea noastra

    X

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: