Archive for the ‘Cum putem masura ceea ce pare de nemasurat?’ Category

Poze cu echipa AnTaAn :)

octombrie 24, 2009

Anamaria si Andreea U. lucrand la proiect:
Anamaria si Andreea U.(micsorata)

Tania si Andreea U. lucrand la proiect:
Tania si Andreea U.(micsorata)

Prezentarea proiectului in clasa:
Prezentare in clasa - Antarctica (micsorat)

Ceva ce pare greu de aflat … doar idei

octombrie 24, 2009

Stateam si ma gandeam .. oare exista un om in acesta lume ,care sa aiba acelasi numar de fire de par in cap ca si mine ?.. Sa vedem, putem afla asta apeland la cateva metode matematice :

1. Am numarat cate fire de par am eu pe centimetru patrat si am vazut  ca am 60 de fire.

2. Am socotit si toti centimetrii patrati ca pe aria unui fel de batic triunghiular si am obtinut ca am 29160 de fire de par . Am aflat aceestea prin inmultirea centimetrilor patrati cu numarul de fire. O varianta generala ar fi:  

   X * Y = Z

X = numarul de centimetrii patrati de pe cap – ai persoanei respective                                           

Y = numarul de fire de par de pe un centimetru patrat

Z = numarul total de fire de par – de pe cap

Deci am aflat cate fire de par am .

Sau alta idee. Sa ne imaginam un hotel cu acelasi numar de camere cu numarul de fire din capul meu . Uitati-va la un hotel pt a va da o idee. Cate etaje ar avea acest hotel? Apoi aflam inaltimea hotelului, ca sa fie exact tema proiectului.

Proiect 3

octombrie 19, 2009

Trebuie să măsurăm această clădire.

dssdds

Dacă ne uităm cu atenţie, vom observa un om în dreptul clădirii. Putem măsura clădirea în funcţie de el.

dssdds

Dacă am măsura cu rigla în formatul mare, înălţimea clădirii ar fi de 15,3cm şi a 2,2cm. Înălţimea medie a omului  este de 1,75 m. Deci înălţimea clădirii =1,75x (15,3:2,2) =>cu apoximaţie, înălţimea clădirii=1,75×6,95=12,1625m

Proiect 2

octombrie 15, 2009

Aceasta casa nu este o cladire inalta, dar, fiind abandonata, nu avem niciun obiect la care sa ne raportam prin preajma si nici nu putem sti distanta exacta pana la ea, asa ca metoda se schimba.

Mai demult a existat si o usa, iar, cum aceasta este (sau, mai degraba, a fost) o casa obisnuita usa este de dimensiune normala. Cum o usa este conceputa sa intre pe ea un om de inaltime medie si sa mai si ramana cam 30 cm, iar un om are cam 1,75 m inseamna ca usa are in jur de 2 m.

Untitled

Acum voi proceda ca la articolul anterior (cel cu domul din Milano) si voi face un raport. Voi introduce urmatoarele notatii:

u=inaltimea reala a usii

U=inaltimea din poza a usii

c=inaltimea reala a casei

C=inaltimea din poza a casei

Raportul dintre inaltimea reala a cladirii si inaltimea reala a usii este egal cu raportul dintre inaltimea din poza a cladirii si inaltimea din poza a usii. Astfel:

c/u=C/U

Pe u il stim deja: 2 m.

In paint, usii ii corespunde numarul 80, iar cladirii numarul 260 (nu se stie ce unitate de masura, dar nici nu conteaza).

c/2m=260/80

Acum nu mai eeste decat o necunoscuta: inaltimea cladirii.

c/2m=3,25

c=3,25x2m=6,50m

Proiectul finalizat

octombrie 15, 2009

Aici este si proiectul nostru. Speram sa va placa.

Cum masuram o suprafata neregulata

octombrie 14, 2009

Asta este partea principala a proiectului nostru:  Cum masuram o suprafata neregulata (Antarctica). Hyperlinkul din slide-ul 2 trimite la un fisier in Word, din calculator, la care nu avem direct acces de pe Internet. E vorba de cateva probleme propuse de foca magica :P, pe care le puteti vedea si mai jos:

O focă cu probleme

Ca orice altă focă magică, mă întreb cât timp îmi ia să înot în jurul Antarticii. De când mi-au crescut lăbuţele am o viteză de 1000 kilometri pe ora şi să ştiţi că mereu respect conturul ţărmului. Mă puteţi ajuta?

La prânz am nevoie, în mod normal, de un peşte ca să mă satur. Iarna, cum nu se prea găseşte mâncare,  supravieţuiesc şi cu câte jumătate de peşte la fiecare prânz. Toamna mănânc normal , dar vara mi-e atât de poftă că mănânc chiar câte doi, la fel ca în noiembrie. In septembrie mă satur, la prânz, cu câte jumătate de peşte, iar în octombrie cu câte unul. Câţi peşti mănânc la masa de prânz într-un an întreg (365 de zile)? [Problema nu e greşită! Amintiţi-vă ca Antarctica se află în emisfera sudică, iar anotimpurile sunt acolo altfel decât la noi!]

La o întrecere cu prietenii mei (foca Dorina , foca Martin şi foca Rudolf),  Dorina a înotat mai repede ca mine , Rudolf nu a fost primul , Rudolf a înotat mai repede ca Martin, iar eu nu am fost ultima. Care este clasamentul ?  Găsiţi toate variantele.

Cum putem măsura (estima) înălţimea unui obiect foarte înalt ?

octombrie 12, 2009

Acesta este titlul proiectului nostru iar ce am scis eu la acesta citiţi  mai jos. Notă: n-am putut pune şi imaginile.

Unul dintre factorii care ne pot ajuta să măsurăm înălţimea unui obiect este lungimea umbrei sale într-un anumit moment al zilei. De exemplu , înălţimea unui brad ca în imaginea următoare

În imagine liniile albastre reprezită unghiul format din vârful umbrei şi vârful bradului real. Acum luăm un obiect căruia să-i ştim înălţimea şi lungimea umbrei sale, astfel încât unghiul format din vârful umbrei şi vârful obiectului să fie congurent cu unghiul de mai sus.

În imagine, linia neagră în poziţie verticală are lungimea de 2m, iar linia neagră în poziţie orizontală ce reprezintă umbra primei linii, are lungimea de 1m. Linile albastre fac unghi congurent cu cel din prima imagine. Deci  pentru a afla înălţimea bradului mai trebuie doar să mai ştim lungimea umbrei sale. Presupunem că lugimea umbrei este de 9m.

Deci înălţimea bradului este de 2×9=18 metri.

Dar această metodă nu se poate folosi în orice caz.

Proiect-“Cum putem estima distanta la care se produce un fulger?” – Partea a III-a

octombrie 12, 2009

Implicarea noastra in aceasta activitate

Contributia fiecaruia

Acest proiect a fost realizat,dupa cum va spuneam,  de mine ( Miruna Lazar ) si Bianca Ilie. Bianca Ilie a contribuit la realizarea capitolului ” Ce este fulgerul? ” iar eu am scris restul, adica ” Cum putem estima distanta la care se produce un fulger?” si intreaga parte a 2-a.  Acum e timpul sa vedeti si voi cum am lucrat !

CIMG2471

Eu, pe blogul clasei.

CIMG2482

Chely si caietul ei

CIMG2512

Eu si Chely lucrand la calculator.

CIMG2514

Tot noi lucrand la proiect.

Cred ca ne apropiem de sfarsitul proiectului…Mai anuntam daca mai postam ceva prin ” preafolosita ” ” To be continued…”

Proiect-“Cum putem estima distanta la care se produce un fulger?” – Partea a II-a

octombrie 12, 2009

In prima parte a proiectului, am incercat sa va explic Ce este? si Cum se estimeaza distanta?

In a doua parte, va voi aduce mai multe informatii si voi arata  De ce? trebuie sa efectuam aceasta operatie ( Cate secunde trec de la fulger la tunet / De ce impartim la 3 ? )

Fulgerul – partea a II -a

Cele mai spectaculoase fulgere

Spectaculoase sunt fulgerele globulare de diverse forme si diametre cuprinse intre cativa decimetri si zeci de metri si care se deplaseaza in aer cu viteze relativ mici,asezandu-se uneori pe diferite obiecte, iar durata lor este cuprinsa intre cateva fractiuni de secunda si cateva minute. Stingerea lor este de obicei brusca,exploziva,putand produce deteriorari insemnate ale obiectelor din regiunea respectiva.

In partea I a proiectului imi amintesc ca am postat un film special pentru a calcula distanta la care s-a produs fulgerul. Este vorba de acesta :

Eu am calculat 8 secunde de la fulger la tunet. Inseamna ca distanta la care s-a produs fulgerul este de 8:3=2,(6) kilometri .

Dar de ce impartim la 3 ?

Ei bine,stim ca viteza sunetului este de cca 300 000 km/s , iar viteza sunetului 344m/s. Deci noi  vedem descarcarea electrica mai repede decat tunetul. In filmul de mai sus, tunetul ajunge la noi abia dupa 8 secunde , pentru ca viteza lui este mult mai mica : de  aprox. 340 m/s deci aprox. 0,34 km/secunda . Daca inmultim 0,34 km/secunda  cu 8 secunde obtinem 2,72 km.

Acum ne putem da seama ca impartirea la 3 si inmultirea cu 0,34 rezulta aproape acelasi lucru. Deci este~totuna sa impartim secundele la 3 sau sa inmultim 0,34 km/ secunda cu secundele care au trecut pana la aparitia fulgerului.

Cum ne protejam impotriva fulgerului?

Daca va aflati in timpul unei furtuni, este recomandata aceasta pozitie :

se stă ghemuit, cu călcâiele lipite, capul cât mai aplecat posibil, coatele pe genunchi, iar cu palmele se acoperă urechile (pentru a feri timpanul de puterea unui tunet), după cum se arată şi în următoarea imagine:

De la primele semne ale furtunii (nori cumulonimbus venind spre noi, tunete în depărtare) trebuie căutat un adăpost sigur împotriva fulgerelor. Se poate părăsi în siguranţă adăpostul de-abia jumătate de oră după ultimul tunet auzit (chiar dacă ploaia s-a oprit mai demult şi deja a ieşit soarele). Dar şi în cazul în care adăpostul este precar, este de preferat să nu se stea în picioare (remember şocul de retur?)

Dacă nu se poate găsi în timp util un adăpost sigur, atunci trebuie evitate locurile predispuse la trăsnete: locurile mai ridicate (vârfuri, movile de pământ), copacii, stâlpii indicatori sau de marcaje, imediata apropiere a apelor, în apropierea firelor electrice (nu doar cele de înaltă tensiune ci şi cele telefonice, chiar). Trebuie evitate solurile argiloase sau cele cu minereuri de fier (şi preferate cele calcaroase). Trebuie evitate stâncile lucioase sau cele innegrite (semn că, probabil, au mai fost lovite în trecut). În nici un caz nu se sta sub copaci!!!!

Dacă nu se găseşte nici măcar o zonă cât de cât sigură, ultima variantă este să te faci cât mai mic, cât mai aproape de pământ. Dar niciodată nu trebuie să te întinzi pe pământ, deoarece în cazul unei descărcări electrice în apropiere, între picioare pe de o parte şi cap/umeri/mâini pe de altă parte se va forma o tensiune ce va da naştere unui curent electric care la rândul lui va străbate organele vitale (inima/creierul).


Cum putem ajuta o persoana lovita de fulger?

Victima unei descărcări electrice nu reţine sarcina electrică descărcată aşa că ne putem apropia de ea pentru a acorda primul ajutor fără probleme din acest punct de vedere. O persoană lovită de fulger, pentru a supravieţui, are nevoie imediată de ajutor medical. Cele mai des întâlnite efecte ale fulegerării unei persoane sunt stopul cardiac sau neregularităţi accentuate în ritmul cardiac, arsuri (vizibile, la nivelul pielii, dar, probabil, şi invizibile la nivelul organelor interne) şi deteriorarea sistemului nervos. Însă, cu tratamente medicale specifice (resuscitare cardio-pulmonară, etc) aplicate cât mai repede posibil, majoritatea victimelor unui fulger supravieţuiesc (deşi urmările pe termen lung pot fi deosebit de grave (arsuri, pierderea simţurilor, etc)). Cele mai periculoase răni provocate de un fulger sunt de ordin cardiovascular si neurologic. Trebuie avut în vedere că doar resuscitarea efectivă şi imediată (iniţiată de salvatori) urmată cât mai rapid posibil de tratament medical de urgenţă poate salva o victimă aflată în stop cardio-pulmonar de la moarte.

Care sunt recomandarile de prim ajutor?

1. Se sună la 112 pentru a anunţa accidentul (trăsnirea unei persoane) şi pentru a da indicaţii asupra locaţiei în care se află.

2. Dacă zona unde a fost lovită victima este o zonă cu mare expunere la fulgere, se încearcă mutarea victimei într-o zonă mai sigură pentru a nu expune la pericol şi pe cei care acordă primul ajutor şi pe salvatorii specializaţi (care deja ar trebui să fie pe drum). Este puţin probabil ca victima unei descărcări electrice să aibă fracturi majore care ar putea cauza paralizie sau hemoragii interne puternice (decât dacă au căzut de pe stânci sau au fost lovite de pietre), aşa că mutarea victimei poate fi efectuată, însă cei care acordă primul ajutor trebuie să estimeze dacă este mai importantă scoaterea victimei din zona de risc decât nemişcarea victimei şi acordarea pe loc a primului ajutor. În cazul în care se hotărăşte mutarea victimei, această manevră trebuie efectuată rapid, fără a întârzia prea mult punctul următor.

3. Dacă victima nu respiră, se face respiraţie gură la gură. Dacă s-a luat decizia mutării persoanei, înainte de a o muta, se fac câteva respiraţii rapide. Se verifică dacă victima are puls la artera carotida (pe lateralul gâtului) sau la artera femurală pentru 20-30 de secunde. Dacă nu există puls, se începe de asemenea masajul cardiac. Dacă afară este rece şi umed, se recomandă acoperirea victimei cu ceva care să nu permită hipotermiei să complice resuscitarea. Din păcate, dacă echipele medicale specializate nu pot ajunge relativ repede, respiraţia gură la gură şi masajul cardiac nu sunt de foarte mare ajutor: este puţin probabil ca victima să-şi mai revină, dacă nu răspunde stimulării cardiace şi respiratorii după câteva minute. Dacă pulsul revine, trebuie continuată respiraţia artificială pentru cât timp este nevoie (până la sosirea salvatorilor specializaţi). Dacă, însă, pulsul nu revine după 20-30 de minute de eforturi susţinute de resuscitare, cei ce acordă primul ajutor nu trebuie să se simtă vinovaţi dacă opresc resuscitarea.

- To be continued-

Proiect-” Cum putem masura distanta la care se produce un fulger? ” – Prima parte

octombrie 11, 2009

Ce este fulgerul ?

Trasnetul este o descarcare electrica in scanteie care se produce in atmosfera terestra, fie intre doi nori , fie intre un nor si pamant.Norii de furtuna se incarca in partea lor inferioara,in special,cu sarcina negativa,iar aceasta incarca prin influenta suprafata pamantului cu sarcina pozitiva.Cand norul se deplaseaza,zona de sarcina pozitiva de pe pamant il urmareste ca o umbra. Norul si pamantul pot fi considerati drept armaturile  unui condensator intre care tensiunea electrica atinge valori de ordinul zecilor si chiar al sutelor de milioane de volti. Daca tensiunea dintre doi nori sau dintre nori si pamant devine suficient de mare,apare o descarcare electrica foarte puternica,numita trasnet.Exista multe forme de trasnete: trasnetul liniar,superficial,globular,perlat… Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se numeste fulger,iar fenomenul acustic poarta denumirea de tunet. Fulger Este o imagine .gif pe care am transferat-o prin Bluetooth de la tatal meu. Prima parte e reala, dar nu se coloreaza cerul.

Cum putem masura distanta la care se produce un fulger?


Estimarea distanţei la care s-a produs fulgerul se poate face numărând secundele dintre fulgerul văzut şi tunetul auzit. Fulgerul şi tunetul se produc aproape în acelaşi timp, însă lumina are o viteză de 300.000 km/s iar sunetul “doar” 344 m/s (aproape de un milion de ori mai mică decât viteza luminii). Pentru a determina distanţa, se numără secundele dintre fulger şi tunet iar această valoare se împarte la 3 pentru a obţine distanţa aproximativă în kilometri. De exemplu, dacă am numărat 6 secunde între fulger şi tunet, atunci distanţa este de aproximativ 2 km. Dacă repetăm “experimentul” pe mai multe descărcări electrice, putem trage concluzia dacă furtuna se apropie (timpul dintre fulger şi tunet se micşorează) sau se depărtează de noi (timpul se măreşte).

CIMG2470 <-  Un fulger pe care am incercat sa-l desenez.

Vizualizati acest film. Este perfect pentru a estima distanta la care s-a produs fulgerul, aveti secundele mai jos.

proiectt

2 Ne mai ajuta si doamna Popa uneori, ca doar meritam putin ajutor , nu? Este un fulger alaturi de o inimioara foarte draguta. Sa ne punem si inima in acest proiect :)) !

-  To be continued -


Miruna Ioana Lazar


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.